Localitatea Petrila, straveche asezare situata la 675 m altitudine pe malul Jiului transilvan, la intersectia paraului Jiet cu paraul Taia este atestata, in diferite documente, atat in anul 1499 cat si in anul 1493.

 

La vremea cand se inchegau primele formatiuni statale romanesti feudale voievodatul ce se intindea in Banat intre Mures si Dunare, ajuns la apogeu sub voievodul roman Glad (sec.IX-X), cuprindea in teritoriul sau si Valea Jiului. 

 

Mai tarziu, aceste pamanturi au facut parte din voievodatul lui Litovoi ce se intindea pe ambele versante ale Carpatilor Meridionali, din tinutul Gorjului si pana in tara Hategului. 

Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei catre cneazul roman Mihail Cande, datand din anul 1493. Este scris in acest hrisov ca boierul Mihail Cande stapaneste mosiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, langa Petrosani (Malee), Rotunda, langa Petrosani sau dupa unii autori Lonea (Ratond), Campul lui Neag (Nzakmezeu), Morisoara, in Vulcan (Marisowar), iar putin dupa aceea, in 1501, langa acestea se aminteste Kaprisowar (Caprisoara), in Vulcan, ca fiindu-i proprietati "ab antiquo". Chiar si mai inainte, in jurul anului 1493, regele Albert de Habsburg recunoscuse ca Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cande, tatal cneazului Mihail. 

In timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521), un hrisov traseaza granita (din varf in varf) pe cumpana apelor, scris in care apare mentionat un Cande ca nemes al Hategului care a pus piatra de hotar impreuna cu boierii olteni. In perioada evului mediu, Valea Jiului n-a avut o populatie prea numeroasa fiind lipsita de ogoare manoase si drumuri accesibile, astfel incat satele erau destul de rare. De abia in a doua jumatate a veacului trecut, odata cu descoperirea si exploatarea carbunelui aflat in cantitati uriase in subteran, Valea Jiului cunoaste o crestere demografica continua. O data cu intocmirea primului recensamant confesional in 1733 de catre Episcopul Micu Klein s-a consemnat existenta in localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Stefan si a unei biserici cu 48 familii de credinciosi, familii compuse in medie din 5 membri. 

Ulterior, in anul 1750, erau inregistrati 300 de locuitori si o biserica, iar in anul 1762 doi preoti uniti, 194 familii ortodoxe si 2 biserici ortodoxe. 

In cronicile vechi Petrila figureaza (in anul 1733) sub denumirea de "In Sij In Petrila" "Dzij Petrila". Dupa unii autori toponimul "Petrila" deriva din adjectivul latin "petrinus" ce se traduce prin "de piatra", In jur fiind multe toponime similare (Piatra Rosie, Pietrele, Petros). 

La Jiet, localitate apartinatoare a Petrilei s-au gasit urme ale exploatarii aurului aluvionar, de catre daci si romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiti si dinari romani. Dar ceea ce este remarcabil si ilustrat de dictionarul limbii romane, editat de Academia Romana, "petrila" (substantiv comun), inseamna "drum pietros neasfaltat". 

Oamenii locului, pastori si crescatori de vite pe plaiurile bogate in pasuni, foloseau "piatra neagra care arde" la incalzit si la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huila fiind intalnite chiar la suprafata. 

Inceputurile exploatarii sistematice, cu mijloace rudimentare, a carbunelui din Valea Jiului se regasesc in anul 1840 cand fratii Hoffman si Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montana, atrasi de bogatele zacaminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatari si intreprinderi miniere, continuand sa cumpere de la proprietari si tarani eliberati un numar mare de posesiuni miniere. 

Exploatarea zacamintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltand o zona mono industriala, activitatea economica preponderenta fiind aceea de exploatare si prelucrare a carbunelui. 

Dezvoltarea acestor activitati a avut ca urmare o crestere continua a numarului de locuitori din localitatea Petrila astfel incat daca in anul 1820 populatia era de 3.326 locuitori, in anul 1977 era de 25.207 locuitori, in prezent populatia a ajuns la aproximativ 21.000 locuitori.