Orasul Petrila,

Acces:  se ajunge din DN 66, urmand Jiul de Est, este situat la 675 m altitudine, la confluenta Jiului de Est cu paraul Taia si cu Jietul. Orasul este situat intr-o lunca a Jiului de Est, fiind prima localitate pe acest rau. 

 

Teritoriul administrativ al orasului Petrila este marginit la est de masivul Surianu, la nord de Varful lui Patru, la sud de masivul Parang, iar la vest de teritoriul municipiului Petrosani. 

Orasul Petrila are patru sate componente: Tirici, Jiet, Rascoala si Cimpa, dintre acestea Cimpa si Jietul fiind foarte apropiate, doar semnele rutiere semnaland trecerea. Prin Valea Taia si Auselului se pot trece muntii in Valea Sebesului sau in a Valea Cibinului. 

Acces la principalele cai de comunicare 
Accesul in orasul Petrila este asigurat in partea de vest de DN 66 Simeria – Petrosani care se intersecteaza cu DN 7A ce strabate orasul. 

Circulatia rutiera majora in orasul Petrila se desfasoara pe str. Republicii, strada de categoria a-II-a, care strabate localitatea de la vest spre est, asigurand legatura cu localitatile Cimpa si Jiet si in continuare pe traseul DN 7 cu iesire spre judetul Valcea. 

Reteaua de cai ferate dispune numai de cai ferate industriale. (Calea ferata industriala trece prin zona de locuit, facand greoi traficul rutier, prezentand si posibile accidente pietonale a copiilor din zona, unele halde fiind pe cursuri de apa si inconjurate de locuinte). 

Dificultati : 
Un punct major de stocare a circulatiei rutiere este traversarea pasajului de CF la nivel, linie ce asigura legatura intre incinta Preparatiei Petrila si gara Petrosani prin tunelul CF 
un alt punct de strangulare a circulatiei rutiere este in zona Depoului CF, unde este o trecere la nivel, aceasta fiind si cea mai fluenta legatura cu localitatea Jiet si de aici cu DN 7. 

Clima 
Clima Vaii Jiului se caracterizeaza printr-o clima de munte. Temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsa intre 3-6 grade C, iar cea a lunii august intre 14-18 grade C. 

Umezeala aerului este relativa, media lunara a umezelii aerului fiind mai ridicata in sezonul rece (84-88%) si mai scazuta in cel cald (72-80%). Cele mai multe zile senine se inregistreaza in intervalul august-septembrie, iar luna cea mai ploioasa este in luna iunie cu 120-140 ml in medie. Directia predominanta a vantului este cea sudica cu viteze medii ale curentilor de aer relativ mici. 

Din punct de vedere climatic si microclimatic, datorita asezarii oraselor in Valea Jiului, intr-o depresiune exista posibilitatea producerii inversiunilor termice care in condittile unei circulatii mai reduse a maselor de aer atmosferice creaza conditii favorabile stagnarii noxelor la inaltimi mici deasupra solului. 

Pentru reducerea gradului de poluare a aerului se pot lua masuri de retinere la surse a noxelor. 

Resursele subsolului
Suprafata totala a stratelor purtatoare de carbune din Bazinul Vaii Jiului care prezinta interes din punct de vedere economic, ocupa aproximativ 170 Km2. Carbunii de aici sunt de varsta tertiara si se gasesc la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea, Paroseni, Livezeni, etc. 

Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, mentonam ca sedimentele care-l formeaza sunt alcatuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roscata, acoperite la randul lor de sisturi argiloase si grezoase vargate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m si apare la zi în sudul si estui acestui bazin. Deasupra acestuia se afla un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii si strate de argila, dintre acestea gasindu-se stratele de carbuni mai ales în partea inferioara a orizontului. OrizontuI superior, care are si el o grosime de cca 300 m, este alcatuit din gresii, conglomerate, nisipuri si argile si nu cuprinde resturi organice. 

Asadar grosimea totala a depozitelor sedimentare din Bazinul Vaii Jiului este de aproape 800 m. Situate in orizontul mijlociu, stratele de carbuni se gasesc la adancimi ce variaza intre 100 si 600 m. Calitatea carbunilor acestui bazin nu este pretutindeni aceeasi, cei din stratele inferioare fiind calitativi superiori celor din stratele superioare, urmare directa a puternicii influente pe care au avut-o presiunile in perioada de formare. Chiar in acelasi strat calitatea carbunilor este diferita ea imbunatatindu-se de la est spre vest, unde (dupa cum reiese din studiul tectonicii bazinului) presiunile laterale au fost mai puternice si au avut deci o influenta mai mare. Puterea calorica a acestor carbuni variaza intre 6200 si 7200 calorii. ContinutuI lor mediu de cenusa si sulf este de 5,73 % si respectiv 2,1%.

Carbunii din Bazinul Vaii Jiului, considerati in trecut drept carbuni bruni, potrivit clasificarii internationale in vigoare, sunt repartizati astazi la grupa huilei.