Relief
Datorita faptului ca, in cea mai mare parte, limita judetului urmareste cumpana de ape a raului Strei, afluent pe stanga Muresului, la care se adauga bazinele superioare ale Jiului si Crisului Alb, relieful montan apartine numai partial unor importante grupe de munti. 

Aceste masive muntoase, prin trasaturile lor geografice, se incadreaza in doua importante diviziuni ale Carpatilor, reprezentate in cadrul judetului in proportie aproape egala si anume: Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali, fiecare dintre ei evidentiindu-se prin trasaturi proprii. 

Muntii din grupa Carpatilor Meridionali au profil asimetric-versant abrupt spre nord si prelung spre sud, sunt alcatuiti in majoritatea lor, din sisturi cristaline, cutate in panze de sariaj, fragmentati de linii tectonice de-a lungul carora unele compartimente au fost inaltate (Retezat, Parang), altele coborate (depresiunile Hateg, Petrosani), sunt foarte masivi, au o altitudine medie in jurul a 1500 m (altitudinea maxima depaseste 2500 m) si un relief glaciar bine dezvoltat. 

Din grupa Carpatilor Meridionali, in limitele judetului Hunedoara intra partial doua masive bine individualizate, si anume: Muntele Godeanu si Parang, fiecare la randul sau impartindu-se intr-o serie de culmi ce apartin diferitelor masive muntoase ce se desprind mai mult sau mai putin radiar din cele doua importante noduri orografice si hidrografice. 

Muntii Parang reprezinta al doilea masiv important din Carpatii Meridionali ale carui culmi intra in arealul judetului Hunedoara. Din aceasta intinsa masa muntoasa (Parangul este masivul cu cea mai mare latime din Carpatii Meridionali – circa 70 km), delimitata de defileul Jiului, Depresiunea Hategului, Dealurile Orastiei, Defileul Oltului si Depresiunea subcarpatica olteana, ne intereseaza numai sectorul nord-vestic al Muntilor Parang si cel vestic al Muntilor Surianu, doua din cele cinci subdiviziuni ale nodului orohidrografic Parang. 

Limita dintre cele doua grupe de munti o constituie Valea Jiului de Est si Valea Lotrului, care, curgand in sensuri opuse, printr-un culoar situat in prelungirea culoarului Cerna – Jiul de Vest, dominat de inaltimi ce depasesc 200-300 m altitudine relativa, separa sectoare de munti cu caractere morfologice diferite. 

Muntii Parang, numiti astfel dupa varful lor cel mai inalt – Parangul Mare (2518 m dupa ultimele masuratori), gresit notat pe unele harti topografice sub numele de Mandra (varf situat ceva mai la sud, cu altitudinea de 2324 m), prezinta multe asemanari morfologice cu Muntii Retezat, Godeanu si Tarcu. Si in cazul lor, multe dintre culmile ce se desprind spre nord-vest si vest din culmea principala, orientata nord-sud, care separa bazinele superioare ale Jiului de Est si Lotrului, depasesc 2000 m. 

Nivelul cel mai inalt, cuprins intre 1800 si 2200 m altitudine absoluta, este foarte slab reprezentat in Parang. El se poate urmari numai pe culmea principala ingusta ce se desfasoara intre Poiana Muierii – 1804 m, in nord, si Coasta lui Rus – 2306 m, in sud, dominat de cateva varfuri, dintre care cele mai importante sunt: Costisele-1910m, Capra-1928m, Ciobanul Mare-1944m, Pietrele-2155m etc. 

Din acesta se despinde spre nord-vest o culme care depaseste prin altitudine absoluta pe cea anterioara (peste 2300 m), redusa la o creasta ascutita si dantelata ale carei varfuri mai importante sunt, de la sud-est spre nord-vest: Mandra- 2324 m, Parangul Mare- 2518 m, Parangul Mic (sau al Petrosanilor)-2073 m. Numai in acest capat, pe suprafete foarte reduse, poate fi recunoscut nivelul superior. 

Nivelul de 1400-1650 m are o dezvoltare mult mai mare, inconjurand spre vest si spre nord culmile cele mai inalte. Poate fi intalnit sub forma de martori de eroziune in Dealul Gemanarii- 1636 m, Cioca Stoinitii- 1466 m, Muncelul Jietului- 1526 m. 

Nivelul inferior, etajat la 1000- 1250 m si situat la periferia celui precedent, se prezinta tot sub forma de martori de eroziune si poate fi reconstituit prin racordarea Ogrinului- 1110 m, Muntele Dealul Negru- 1113 m, Plaiul lui Godian- 1227 m, Dealul Cimpii- 1036 m. 

Trasatura morfologica cea mai spectaculoasa a Muntilor Parang o constituie relieful lor glaciar, aici intalnindu-se gama completa a formelor de relief respective-creasta Parang-Carja, circuri glaciare la izvoarele Rosiilor, Slaveiului si Mijei si puzderia de lacuri glaciare, precum si valea glaciara a Jietului sunt cele mai reprezentative si pitoresti in acelasi timp. 

Muntii Sureanu (cunoscuti din harti si din literatura sub numele de Muntiii Sebesului) se situeaza la nordul Vaii Jiului de Est si Lotrului, prezentand aspecte contrastante fata de Parang. Locul crestelor ascutite si al formelor de relief glaciare este luat aici de culmi rotunjite si prelungi, slab ondulate, cu peisaj monoton, care se desface in evantai din culmea cea mai inalta, coborand in trepte largi spre Depresiunea Hategului si spre Dealurile Orastiei. 

Suprafata de denudare Borascu (1800-2000 m) este aici slab reprezentata, ea reducandu-se la singura culme ingusta orientata nord-vest – sud-est (urmarita de limita judetului), dominata de cateva varfuri mai inalte: Dealul Negru-1853 m, Comarniceului-1893 m, Auselul- 2006 m, Sureanu- 2059 m si Varful lui Patru- 2130 m (cel mai inalt din acest sector). Extensiunea redusa a acestei suprafete se datoreste, in primul rand, prezentei sisturilor cristaline ale panzei getice putin rezistente la eroziune, strabatute din loc in loc de mici iviri de granit si granodiorit, care nu intotdeauna sunt prea evidente in relief. Aceasta constitutie litologica explica si lipsa formelor de relief glaciare pe care ne-am astepta sa le gasim in acesti munti ce depasesc 2000 m, care sunt expusi aproape in intregime spre nord. La acest fapt se adauga apropierea si nivelul coborat al bazei de eroziune locala, precum si ridicarea treptata a masivului, care au comandat inaintarea regresiva rapida a vailor ce au fragmentat si redus treptat suprafata acestui nivel. 

In schimb, celelalte nivele de denudare inferioare, Raul Ses si Gornovita, sunt foarte bine reprezentate, aici incadrandu-se aproape in exclusivitate toate culmile Sureanului vestic: varfurile Scoruset- 1512 m, Godeanul- 1655 m, Jigurul Mare- 1497 m, sunt cateva din cele mai importante resturi ale nivelului Rau Ses. Cea mai mare extindere o are insa suprafata Gornovita 1000- 1200 m, care formeaza o treapta larga ce inconjoara masivul, dominand cu 300- 600 m depresiunile limitrofe: Hateg si culoarul Orastiei. Coasta Taii- 1054 m, Paltinul- 1205 m, Dealul Fata Mare-1248 m, sunt numai cateva dintre cele mai importante inaltimi ce se incadreaza aici. 

In contrast cu relieful semet si foarte variat al muntilor apar depresiunile intramontane, care introduc o nota variata in peisajul judetului. Este vorba de depresiunile Petrosani si Hateg, bine conturate morfologic, incadrate de munti inalti si delimitate de linii tectonice, de-a lungul carora cele doua depresiuni s-au adancit treptat, constituind nivele de baza apropiate pentru apele ce coborau din munti, care au depus aici materialul rezultat din actiunea lor de eroziune. 

Depresiunea Petrosani, axata pe cele doua Jiuri, dominata de inaltimile Retezatului, Valcanului, Parangului si Sureanului, este unul dintre cele mai importante bazine carbonifere din tara noastra. Are o lungime de circa 35 km pe directia vest-est si o latime care variaza intre 3 si 9 km. Altitudinea cea mai coborata (560m) o atinge la confluenta celor doua Jiuri. Comunicarea cu regiunile invecinate din sud si nord se face prin Defileul Vaii Jiului si prin pasul Banita (Merisor), de-a lungul carora se inscrie una din liniile de traversare a Carpatilor Meridionali. 

Depresiunea Petrosani este delimitata de linii tectonice, foarte bine puse in relief prin denivelari de cateva sute de metri, si s-a format prin scufundare treptata, incepand din oligocen. Datorita acestui fapt, depozitele neogene, care formeaza umplutura bazinului tectonic, ating grosimea de circa 800 m si au o constitutie litologica foarte variata, ca urmare a succedarii in timp a fazelor de sedimentare marina, lacustra si continentala. In aceste depozite sunt cantonate cele 25 de strate de carbuni, de grosimi diferite, exploatate numai in parte. 

Privit in general, relieful Depresiunii Petrosani este foarte framantat, datorita multimii vailor ce coboara din muntii inconjuratori, care prin adancirea in depozitele neogene (alternanta de blocuri de gresii si argile, conglomerate), si-au sapat vai stramte si adanci de 200-300 m. Un sir de inaltimi alcatuiesc o prispa (piemont de eroziune) ce domina Valea Jiului cu 150-200 m, facand trecerea de la regiunea muntoasa la cea depresionara. 

Programe, proiecte de mediu 
Orasul Petrila constituie obiectului Planului de actiune pentru mediu, proiectul este rezultatul unei initiative a Inspectoratului de Protectie a Mediului Deva in colaborare cu Prefectura si Consiliul Judetean Hunedoara, si este asistat si sustinut financiar de Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est prin Oficiul local din Bucuresti – REC Romania. Proiectul a fost lansat oficial la data de 17 martie 2001,se va derula pina la finele lunii martie 2002,fonduri alocate pentru procesul de elborare al PLAM la nivelul judetelor Hunedoara si Vilcea cca 15000 USD. 

Asa cum s-a intamplat si in alte tari unde acest program a inceput de mai multa vreme, speram ca el sa aiba un impact pozitiv asupra tuturor locuitorilor judetului. Una din conditiile esentiale de succes va fi implicarea activa a tuturor cetatenilor, prin initiative si participare voluntara in parcurgerea drumului necesar. 

PLAM are un potential ridicat in solutionarea problemelor de mediu la nivel local. Implicarea autoritatilor si capacitatea cetatenilor, de mobilizare in actiuni de prevenire a poluarii, ca si de protectie a mediului, sunt cei doi piloni pe care se sprijina initiativa noastra.Cu ajutorul reprezentantilor societatii civile, prin PLAM se va elabora o viziune asupra comunitatii in care traim, se vor identifica sursele de poluare, vor fi stabilite prioritatile de mediu si se vor realiza actiunile specifice necesare.In diferitele etape ale proiectului, vom face consultari publice periodice prin mijloace specifice. Opiniile cetatenilor vor conta foarte mult in luarea deciziilor. 

Se va lansa un hot-line la care voi putea fi semnalate probleme de mediu (poluare aer, apa, sol, deseuri, defrisari, alunecari de teren, epidemii, distrugeri de patrimoniu cultural, a zonelor verzi si de agrement etc) Se va infiinta o casuta postala speciala pentru colectarea initiativelor cetatenesti. Se va tine permanent informata societatea civila prin toate mijloacele mass-media( presa, radio si televiziune) despre evolutia proiectului si vom solicita participarea acesteia ori de cate ori va fi nevoie.